Da, cam 10 ani
Adevărul scrie că tratez branduri de peste 10 ani. Cine mă ştie, să completeze profilul :)
Adevărul scrie că tratez branduri de peste 10 ani. Cine mă ştie, să completeze profilul :)
că ţi-a ieşit un proiect de strategie de brand?
Atunci când oamenii clientului (şi nu doar cei de la marketing) te sună constant să te întrebe (pe tine şi pe colegii tăi) cum să implementeze, sau să-ţi spună cum se gândesc ei s-o facă. Când "îţi stau pe cap" mult dincolo de cât ar fi obligaţi s-o facă.
Nimic nu se compară cu senzaţia că ai pus în mişcare o organizaţie în direcţia bună şi că ea merge pe picioarele ei într-acolo. I love my job!
Prietenul nostru (şi colegul pe Wireality) Tony Spaeth îşi extinde admiratul lui site, Identityworks. Noul Identity Forum adună experţi de vârf - designeri, strategi şi manageri de brand corporativ. Marius al meu e şi el acolo.
Neapărat de văzut!
Societatea Română de Farmacologie, Terapeutică şi Toxicologie Clinică (SRFTTC) are o identitate vizuală semnată Grapefruit:
Şoricelul de mai sus este poreclit El Raton şi are deja fani în ţară şi în lume. Iar mie mi se pare una dintre cele mai proaspete, creative şi curajoase soluţii de identitate vizuală din ultimii câţiva ani. Meritul este împărţit, fireşte, 50-50 între client şi agenţie :)
De fapt nu vreau să vorbesc despre valoarea banilor, ci să fac o observaţie despre, hmmm... caracterul naţional, aşa cum se reflectă el într-un mic gest (sau mai bine zis în lipsa lui) în ograda noastră profesională.
Nişte onor colegi lansează în martie a.c. o discuţie interesantă despre redesenarea cash-ului naţional. Vin cu două propuneri care iscă oarece acoperire în presă, comentarii pe site şi apoi linişte completă. Notă: nu ţin să discut caracterul promoţional al gestului şi nici nevoia României de a-şi redesena acum cash-ul, când se îndreaptă melceşte dar inexorabil spre Euro. Nu asta contează aici.
Trei luni mai târziu (acu' în mai), un designer american lansează o discuţie asemănătoare despre redesenarea mult mai cunoscutului lor cash. În cam două săptămâni el adună 17 răspunsuri (contra-propuneri de design pe care nu ţin să le comentez în materie de seriozitate, abilitate etc. etc.).
Observaţia mea este că noi am ajuns să nu ne adunăm nici măcar pentru a discuta, nici măcar în contradictoriu sau pentru a ne critica unii pe alţii. Preferăm să fim singuri, izolaţi, să nu interacţionăm defel. Una şi aceeaşi discuţie înfloreşte dincolo iar la noi piere. De ce?