În a doua jumătate a lui februarie dau o salată. Una foarte bună.
Până atunci e bine să ştiţi că salata nu este o şedinţă de consultanţă, o conferinţă, seminar, şcoală, workshop, club, serată etc. Seamănă un pic cu toate dar nu e vreuna dintre ele, chiar dacă înseamnă în fond o mână de oameni adunaţi pentru vreo două-trei ore în jurul unui bol mare cu salată de fructe.
De ce e însă aşa de bună? Pentru că e concentrată, e aleasă cu mâna şi e discretă. În plus, şi pentru că e bilingvă (RO şi EN) şi nu încearcă să vândă ceva.
Concentrată înseamnă că salata e de fapt una de idei. E o "întâmplare" în care se întâlnesc oameni inteligenţi pentru a genera şi schimba idei, potenţial valoroase pentru afacerile sau preocupările lor. Undeva între brainstorming şi networking, dar cu mai mult curaj (a se citi: viziune, deschidere la oameni şi idei noi, cojones pentru a recunoaşte limite, eşecuri sau neştiinţă) şi ancorare în concret. În vremuri ca acestea, cred că antreprenorii şi marketerii (agenţii sau clienţi) trebuie să-şi expună problemele reale, mai noi sau mai vechi, în faţa unor minţi cu care nu sunt obişnuiţi. Trebuie să stea de vorbă cu oameni dinăuntrul şi dinafara profesiei lor şi să accepte că soluţiile adevărate pot fi nefamiliare şi pot veni de oriunde.
Când zic aleasă cu mâna înseamnă că salata e împărţită doar de o mână de oameni. Undeva între trei şi opt (nici mai mult, nici mai puţin), pe care îi aleg aşa cum cred eu de cuviinţă, indiferent dacă îi cunosc sau nu. Asta înseamnă îndeobşte în funcţie de interestingness-ul lor şi al ideilor pe care le propun pentru salată, într-un mix cât mai divers şi mai scânteietor.
Prin discreţie se înţelege că la această salată telefoanele mobile (şi orice alte dispozitive wireless) se închid. Nu se trec pe silenţios, ci se închid de-a binelea. Nu se folosesc nici laptopuri, aparate de fotografiat sau reportofoane, ci doar carnete de notiţe sau agende, şi acelea opţional. În afara eventualelor ediţii viitoare nu anunţ nimic public despre salată şi conţinutul ei, iar oaspeţii trebuie să procedeze la fel, pre- şi post-factum. Nici măcar locaţia--doar oaspeţii o află şi doar cu câteva zile înainte să pun bolul pe masă. What happens here stays here, ca să împrumut sloganul unui municipiu vestit.
Bilingvismul e inevitabil. Amatorii de astfel de salată vorbesc româna şi/sau engleza. În Bucureşti (pentru că aici fac salata) acestea sunt limbile în care se fac cvasitotalitatea afacerilor.
În fine, nimeni nu vinde nimic (participarea nu costă, nici nu implică expunerea la mesaje de marketing/vânzări, nici ale gazdei, nici ale oaspeţilor), dar salata nu e "gratuită" (timp petrecut degeaba). Oricine poate să solicite altcuiva o relaţie de afaceri, însă nu în timpul salatei ci după aceea şi doar în particular.
Aşa că dacă vreţi o porţie din prima tranşă, daţi-mi un mail sau un telefon cu o idee interesantă.
